2014-06-17

ISTORIA UNUI CUPTOR de Jerome K.Jerome

Bucătărie literară
un-frumos-cuptor-de-moda-veche
Un frumos cuptor de moda veche
In volumul Vacanta cu copiii meiJerome K.Jerome povesteste, la persoana I, întâmplările hazlii trăite  de erou împreuna cu soția și copiii lui – Dick si Robina, adolescenți, și Veronica, o fetița - în timpul amenajării unei case la țară, într-o vacanță, cam acum o sută de ani.

In ziua aceea Robina ne-a servit la pranz slanina rece. Nu era imaginea pe care ti-o faci de obicei despre un pranz pentru patru persoane.
- In viata mea n-am vazut sa se serveasca slanina rece la primul fel.
- Nu e primul fel, replica Robina. E tot ce avem pentru pranz.
Adauga ca, in ce o privea, nu va pune nimic in gura, ca pranzise deja. Veronica, cu infatisarea unei mucenice crestine, declara ca si ea mancase.
 
Dick ii spuse Robinei:
- Cand am plecat cu tata, pregateai un pateu, care mi-a parut ca avea o talie impunatoare. Pe langa el se mai aflau pe masa o rata, o conopida, o gramada de cartofi. Veronica statea si curata mazare. Numai ce am trecut pe langa cuptor si mi-a lasat gura apa. N-am imbucat nimic ca sa-mi pastrez pofta de mancare. Unde naiba s-au topit toate astea ? Sper ca n-ai pretentia de a ne face sa credem ca toate proviziile astea le-ati mancat voi doua.
 
Dick uitase ca un singur lucru o face pe Veronica sa-si piarda rabdarea: sa fie banuita pe nedrept. Dupa ce asculta ce avusese el de spus, isi puse mainile in sold:
- Arat cumva, spuse ea demn, ca o persoana care a pus ceva in gura de azi dimineata?
- Da' adineauri nu spuneai ca ai pranzit ?
- E adevarat. Intr-o zi ti se interzice sa minti si in ziua urmatoare... Te ametesc de cap in felul asta !
- Veronica ! striga Robina. Nu ti se cere decat sa taci.
- Ce rost are ? Dupa ce am sa ma culc, oricum ai sa le spui totul. Mai bine as fi murit... Macar cand esti mort, plange lumea dupa tine.
 
- In afara de slanina, niste paine si branza s-o mai gasi, nu ? reveni Dick la subiect.
- Brutarul n-a venit si, printr-o nefericita coincidenta, si bacanul a uitat de noi. Nu avem nimic altceva de mancare decat ce se vede pe masa.
 
- Dar ce s-a intamplat ? exclama Dick cand deschise usa bucatariei si zariram dezastrul. Nu e cu putinta, a fost vreun cutremur ?!
De teama sa nu inchida pravaliile ii trimisei pe Dick si pe Veronica sa ia ceva de mancare. Robina imi povesti ca, in timp ce aseza masa, auzise o detunatura in bucatarie. Fugise si ii gasise pe Veronica si un pusti din vecini innegriti si cu hainele ferfenita. Povestisera ca niste hoti au dat buzna din padure si pusesera praf de pusca in cuptor. Cei doi copii nu renuntasera nici morti la povestea asta.
 
Robina mai povesti multe. Din cele spuse de ea desprinsei cu greu un fir si facui reconstituirea. O vecina spusese de fata cu Veronica, ca pentru a impiedica un cuptor sa fumege nimic nu e mai bun decat niste praf de pusca. Pus de Veronica, baietasul facuse rost de praf de pusca si il aruncasera in cuptor. Noroc ca fusese invelit in ceva gros si au avut timp sa iasa afara...
~~~~~~~~

2 comentarii:

  1. Trebuie neaparat sa caut aceasta carte. Imi place tare mult umorul tipic englezesc al acestui mare autor. Faimoasa "Trei intr-o barca" n-am sa o pot uita vreodata, cat am ras cu lacrimi, atunci cand am citit-o.
    O sugestie de lectura foarte buna pentru vacanta. Sarut mana, doamna Zina! :-)

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu știu unde ai putea să o găsești, s-a tipărit cam demultișor. Poate la o bibliotecă.
    Numai bine, Alex ! ☺

    RăspundețiȘtergere

Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !