Pisica în oglindă de Balthus

Reflexii.

Artă. 

Balthus sau Balthazar Klossowski de Rola (1908-2001), artist modern, ancorat in realism, dar cu ecouri expresioniste. 

Pictura lui Balthus a fost foarte apreciată, dar și controversată, datorita caracterului impudic al unora dintre lucrările sale. A fost un neobișnuit și prin insistența cu care a refuzat să fie date publicității datele sale biografice. Astfel, în 1968 a trimis la Galeria Tate, unde i se pregătea o retrospectivă, o telegramă în care cerea ca prezentarea introductivă să sune astfel: ”Balthus este un pictor despre care nu se știe nimic. Acum să-i privim picturile.”

Câteva date biografice nu sunt, totuși, lipsite de interes. Născut la Paris, dar de origine franco-polonezo-prusacă, posibil și evreiască, în primii ani de formare a cunoscut înrâurirea lui Rainer Maria Rilke, Pierre Bonnard și Henri Matisse. Tatăl său era istoric de artă, mama – pictoriță, iar fratele mai mare – filosof și scriitor. Printre cei care frecventau familia se aflau André Gide și Jean Cocteau. Nu se putea ca un asemenea mediu să nu-și pună amprenta pe tânărul Balthus. La vârsta de 13 ani, îi apăreau 40 de desene care au ilustrat volumul ”Mitsou”, povestea unui băiat și a pisicii sale. De altfel, pisicile l-au fascinat toată viața și au apărut adesea în picturile sale.

În 1933 Balthus avea primul său studio în Paris. Notoriu pentru nudurile sale, a pictat și peisaje, dar a creat și decoruri și costume, multe dintre ele pentru spectacole regizate de Jean-Louis Barrault.

În timpul celui de-al doilea război mondial a trăit în Elveția, apoi, după război, a revenit în Franța, pentru ca în 1964 să se mute la Roma, în calitate de director al Academiei Franceze din Roma. Aici a devenit prieten cu regizorul Federico Fellini și cu pictorul Renato Guttuso.

În anul 1977 a revenit în Elveția, cu a doua lui soție, o japoneză cu 35 de ani mai tânără decât el.

Balthus a fost unul dintre puținii artiști care și-au văzut în timpul vieții o creație expusă la Muzeul Luvru: pictura ”Copiii” din anul 1937.

Copii. Balthus, 1937

În urmă cu o vreme prezentam o altă pictură a lui Balthus,

Fata japoneză cu oglindă neagră. Balthus, 1967

la care Natalia Hornet comenta, aducând informații interesante:

Surprinzator cum l-ai gasit pe Balthus, ale carui picturi mi-au adus aminte imediat de ”Lolita”! Desigur, nu ca dominanta, poate ca derapaje, influente ale fratelui sau, scriitorul. Adevarat, mama sa, Balladine, evreica foarte culta, a fost multa vreme prietena cu Rilke, de unde si prietenia celor doi, si cu multi altii pe care i-ai mentionat. Realismul sau modern,cu pictura figurativa, a fost influentat si de suprarealism; in perioada ”italiana” a folosit un colorit de fresca (Fata la fereastra, Portretul doamnei T.), ce e mult pe gustul meu, ca si pictura prezentata de tine, foarte placuta cromatic. Expunerea la Luvru, se datoreaza lui Picasso, care l-a apreciat foarte mult, ca si alti contemporani.

Sursa foto 1,2
Sursa foto 3

* 

Această postare este înscrisă în serialul ”Reflexii” de la SoriN.

Ai putea să mai vezi: 
Portret de femeie cu oglindă de Ilia Mașkov
Femei de Imre Amos
La fântână. O zi fierbinte. de Martiros Saryan