Reflexii.
Artă.
Nu doar o dată mi-au atras atenția niște desene de pe unele ziduri, realizate in culori puternice și trăsături ferme. Firește, știam că sunt graffiti, dar nu mai mult decât atât. Acum o vreme am văzut un videoclip cu un timelapse fascinant, înfățișând isprăvile unor grafferi închiși în cladirea unui uriaș depozit dezafectat. Filmulețul m-a determinat să caut câteva informații despre fenomenul graffiti și m-am gândit că v-ar putea interesa și pe unii dintre voi.
Termenul de graffiti provine din limba italiană: la singular graffito, derivat de la sgraffiare = a zgâria, a scrijeli. Inițial a fost folosit în domeniul arheologiei pentru a desemna o inscripție sau un desen executate pe pereții monumentelor antice, căci încă din antichitate romanii, grecii, mayașii, vikingii, au făcut graffiti, unele rezistând până în zilele noastre.
Astăzi termenul se referă la inscripții sau desene realizate pe pereți sau alte suprafețe pe care nu este permis, nu este legal, să se scrie ori să se deseneze. Fenomenul a reapărut și a explodat după al doilea război mondial, în SUA.
Găștile sau bandele de tineri și-au scris mare și viu colorat, cu litere specifice, numele pe ziduri pentru a-și marca teritoriile. Mai apoi, artiștii graffiti (graffiti writers sau grafferi) și-au inscripționat ”tag”-ul (semnătura stilizată) doar pentru a-și consolida reputația și prestigiul. În anii ‘970, au început să se realizeze peisaje întregi în jurul ”tag”-urilor, iar exteriorul trenurilor de metrou și al altor mijloace de transport în comun au devenit suprafețele preferate de lucru.
În anii ‘980, în SUA a început declinul artei graffiti, strada devenind un loc periculos odată cu extinderea vânzării de droguri și de arme. Nu numai atât, dar s-au emis și legi care încercau să stopeze acest fenomen.
În Europa, graffiti a fost importat ca element al culturii hip-hop, alături de alte componente ale acesteia cum sunt muzica rap și breakdance.
Marea Britanie este locul în care graffiti s-a manifestat ca Street Art, artă stradală, creatorii concepându-și lucrările ca pe niște opere de artă permanente, ce pot fi, însă, completate și modificate în timp.
În România, fenomenul graffiti a apărut în anii ‘990, având caracteristicile fenomenului graffiti din New York-ul anilor ‘970. În fotografie se poate vedea cel mai mare graffiti din România. Cu un clic pe ea, se poate vedea mai mare !
Foarte fain. Multă sănătate
RăspundețiȘtergereMă bucur că îți place!
ȘtergereMultă sănătate și ție, Zolty!
o poveste intreaga se deruleaza acolo, plina de viata si culoare, ea exemplifica o alta fata a oricarui oras :)
RăspundețiȘtergereDa, un graffiti poate fi o poveste atrăgătoare. ☺
ȘtergereUite asa am citit ce si cum a aparut aceasta "arta".La mine in oras trebuie sa caut mult ca sa ma incadrez in tema. Numai bine!
RăspundețiȘtergereGrafferii preferă orașele mai mari, să aibă destulă ”pânză” pentru operele lor! ☺
Ștergerearta, daca e facuta cu grija si respect!
RăspundețiȘtergereTotal de acord!
ȘtergereFoarte interesante informaţii. Acum înţeleg altfel fotografiile de azi. Vă mulţumesc!
RăspundețiȘtergereCu drag! De asta am și intervenit pe lângă Călin să permită ca uneori miercurea să fie... cu cuvinte. ☺
ȘtergereMi se pare un fenomen interesant si chiar ar putea colora frumos un oras. Daca evident ar fi facut cu cap. In Bucuresti am vazut cateva, in zone unde s-au demolat niste cladiri si desenele erau pe peretii celor ramase. Din pacate nu le-am imortalizat. Dar erau tare frumoase.
RăspundețiȘtergereHappy WW, draga Zina!
Mă gândesc că și blocurile ar fi mai vesele cu graffiti adevărate.
ȘtergereZi frumoasă, Suzana!
...artă mai aproape de oameni.
RăspundețiȘtergereAșa e, Cătălin! Nu toți au fost educați să calce pragul muzeelor, așa că e bine să fie scoasă arta în stradă. ☺
ȘtergereFoarte frumos e facut!
RăspundețiȘtergereSi eu am zis tot așa!
ȘtergereO formă interesantă de exprimare a talentului artistic. Unii grafferi sunt cu adevărat artiști și reușesc să creeze adevărate capodopere pe ziduri sau tot felul de locuri publice. Alții.... mai mult măzgălitori!
RăspundețiȘtergereNumai bine, doamna Zina! :-)
Ca în toate domeniile, nu?!
ȘtergereNumai bine, Alex!
Ai facut un lucru excelent publicand acest documentat articol,draga
RăspundețiȘtergereZina,pentru ca oamenii sa faca diferenta dintre adevaratul graffiti si
Street Art,de tot felul de mazgalituri,cuvinte(reprezentari)obscene,pe
ziduri,masini,etc.,sau cum o numesc adevatii grafferi-"varianta
mioritica" !Eu am spun cateva cuvinte despre "Poveste de Basm",cel mai mare graffiti din Romania,la Bicaz,in anul 2013.A fost o comanda
realizata de doi tineri artisti din Piatra Neamt,ce au avut la dispozitie o luna,un perete de 700 mp,500 L de vopsea,sute de spray-uri,invatand tehnici de alpinism utilitar(!),creand tot peretele
Freestyle(pe loc,fara schita). Rezultatul-un succes rasunator !!!
O recomandare din partea artistilor,pentru cei ce vor sa faca din asta Arta:sa se documenteze solid,sa stie ce e respectul si fata de sine si fata de "oamenii de rand",ce privesc creatia !
Am admirat acel zid,care nu mai e zid,oprindu-ne de cel putin doua ori,in ani diferiti...
Un weekend placut,draga Zina !
Mă bucură să văd că tu confirmi ceea ce am scris aici.
ȘtergereDuminică frumoasă, Natalia!
Fenomenul graffiti nu se limiteaza doar la tinerii nemultumiti ... iar pe de alta parte pot spune ca multi grafferi s-au transformat in veritabili artisti.
RăspundețiȘtergereNu stiu daca stiai dar unul din cei mai cunoscuti grafferi din SUA este Smear, pe numele lui adevarat Cristian Gheorghiu, care a reusit sa devina un artist recunoscut cu opere expuse la Muzeul de Arta Contemporana din Los Angeles.
https://en.wikipedia.org/wiki/Smear_(Cristian_Gheorghiu)
Nu, nu știam și e chiar interesant! Mulțumesc!
ȘtergereInteresant articol ,buna alegere !
RăspundețiȘtergereNumai bine!
Mulțumesc!
ȘtergereSăptămână bună!
Dac-ai sti, Zina, ca si in Mihnea a cam intrat microbul. Eram incantata acum doi ani, insa acum incep sa ma ingrijorez. Nici nu stiu cum e mai bine sa procedez. Ai mai scris despre graffiti, imi amintesc ce mult mi-a placut articolul acela. Impresionant filmuletul, daca nu ae exista si niste riscuri asociate cu graffiti si daca s-ar putea limita copilul doar la street art, nu mi-as mai face probleme...
RăspundețiȘtergereCa mamă cu experiență, îți spun că e mai bine să îți asumi riscurile și să-l lași să acționeze, decât să-l ții în chingi, cu resentimente...
Ștergere