2018-06-11

CITATE FAVORITE (65)


”Sfântu' Așteaptă” (1948), romanul (cel mai) excentric al francezului Raymond Queneau, are ambiția de a fi umoristic și inventiv în același timp. Desigur, locurile, numele și obiceiurile inventate de autor, precum și grafia originală a unor cuvinte, au darul de a aduce zâmbetul pe față, uneori, dar nu mai mult de atât.

Iată însă descrierea homerică a unei sărbători, sărbătoarea de Sfântu' Așteaptă (Saint-Glinglin) și ea inventată.
”Vesela se afla în Piața Mare. Serviciile de masă complete sau teancurile din câte un articol special se atalau cu sutele. O banderolă preciza numele proprietarului, iar acesta, prezent, aștepta începutul Serbării care nu avea să pornească decât la amiază.
Bonjean, unchiul Obscar, Manuel și Robert se alăturară mulțimii care se îmbulzea. Unul dintre primii participanți întâlniți în cale a fost Machut. N-avea în față decât un teanc de farfurii, câteva străchini și o serie întreagă de ceșcuțe pentru ceai.
Prezentările următoare nu aveau nimic formidabil de arătat: veselă banală, dar în cantitate suficientă pentru a nu atrage disprețul opiniei publice, multă faianță, dar puțin porțelan. Mai încolo se afla sectorul lui Zostril. …În fața lui se îngrămădeau două mii șapte sute cincizeci de ceșcuțe de cafea din porțelan. Și nici una nu era ciobită, după cum verificase de dimineață garda urbană.
Prezentarea învecinată se compunea ecsclusiv din farfurii vechi și foarte rare. Le Busoqueux avusese mare grijă să le pună în valoare. Nu erau puse teanc, ci așezate pe jos, una câte una. Anumite farfurii vădeau urme de reparații, dar, având în vedere caracterul lor istoric, evident n-a fost un motiv de eliminare.
Mandace nu oferea decât două platouri pentru legume și trei sosiere; anul ăsta nu participa la concurs. Puțin mai departe, Choumaque atrăgea atenția prin aceea că sacrifica o coleție de farfurioare de desert ilustrate cu rebusuri. În fine, în fundul pieții, pe niște suporturi de lemn, special construite pentru această ocazie, se afla vesela primarului. Se înscria într-un paralelipiped dreptunghic, lung de o sută de metri lat de zece metri și înalt de cinci metri. Acolo se puteau vedea peste 5000 de farfurii, 12000 de cesti de cafea, 20000 de cesti de ceai, 7000 de castroane de supă, 300 de ceainice, 250 de farfurii de desert, 1200 de platouri rotunde, 1500 de platouri ovale, 2000 de salatiere, 4123 de sosiere, 20 de farfurii pentru tarte, 350 de zaharnițe, 7 untiere, 12000 de cafetiere și cel puțin 317000 de ouare.
Primarul, Nabonide în persoană, se plimba de colo colo în fața acestei grămezi… în costum de vânător, cu cizme înalte din piele așa de văcsuite că străluceau în soare, și ținea strâns la șold o frumoasă mitralieră care nu strălucea mai puțin decât marochinăria sa.”
S-ar putea crede că era o expoziție de veselă cu premii, nu? Citiți mai departe!
”La prima bătaie de douăsprezece a orologiului, Quefasse începu să sufle într-un balon roșu din bășică de bou… A douăsprezecea bătaie a orologiului se cufundă în prăpastia trecutului. Balonul crapă. Serbarea începe.
Zostril își ridică elegant crosa de golf și cu o lovitură puternică, unică și viguroasă, face zob cel puțin două sute trei farfurii. Din toate părțile larma izbucnește vertical, atingându-și în câteva clipe intensitatea macsimă. Proprietari și vizitatori, toți se năpustesc zbierând asupra faianței și porțelanului. Unii sparg salatierele izbindu-le cu picioarele; alții, punând mâna pe câte un castron mare de supă, îl aruncă peste un lot d compotiere și totul se fărâmă într-un vacarm cumplit. Sosierele și untierele valsează prin aer și se sfărâmă cu zgomot. Specializându-se în distrugerea farfurioarelor, ecsperții și le sparg metodic pe scăfârlie. Un tip plin de fantezie își bagă capul într-o zaharniță și apoi și-l eliberează izbindu-se cu o cafetieră. … La toată această egzaltare se adaugă în sfârșit și țăcănitul unei mitraliere. Nabonide își lichida singur vesela.”



Serialul ”Citate favorite”, născut în urma lecturării unui articol publicat de Ella și a discuțiilor purtate cu ea.
În fiecare zi de luni vom păși în noua săptămână cu mintea limpezită și cu sufletul pregătit pentru tot ceea ce vom întâmpina. Nu numai atât, dar ne vom cunoaște mai bine și ne vom împărtăși ceea ce gândim, căci știut este că omul alege din cărți gândurile care se potrivesc cu ale sale.
Înscrie-ți în tabel numele și linkul postării. Scrie un comentariu cât de mic la postarea mea și vizitează-i și pe ceilalți înscriși, cu comentariul de rigoare. De altfel, serialul are sloganul ”Click&Comment Monday” ! Distribuie pe rețele articolele care îți plac!

12 comentarii:

  1. Nu am citi cartea dar cred că este tare haioasă!
    Tu știi ce mi-ai amintit acum? :))
    Aveam niște vecini în Ro și când se certau dădeau cu farfuriile de pământ! Nu glumesc! :)) Acum înteleg! Sărbătoreau pe ”Sfântu' Așteaptă” !!! :)))
    Îți doresc o săptămâna veselă, Zina dragă! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu știu dacă chiar asta sărbătoreau, dar psihologii spun că spartul farfuriilor este un bun remediu pentru calmarea crizelor de nervi!

      Săptămână excelentă, dragă Ella!

      Ștergere
  2. Acum stau si ma gandesc daca am citit cartea, sau doar am citit despre ea la un momentat (ce se pierde in negura vremii.. hahahah). Cunoscuta imi pare, dar nu imi amintesc mai nimic concret. Doar ceva asa.. familiar.
    Mai degraba imi amintesc ca am citit si eu despre cum isi elibereaza frustrarile, stresul si energia oamenii pe o insula (parca - si foarte posibil in arhipelagul nipon) spargand vesela... :))))
    Mi-a placut mult ce ne-ai pregatit pentru azi - cu toate acestea nu sunt adepta spartului ... pe mine nu ma relaxeaza, din contra. :))))

    Pupici :*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu știu ce să zic, n-am încercat, dar îmi pare ca și cum, în loc să-i dai una peste față celui care te-a înfuriat, dai cu o farfurie de pământ! :))

      Ștergere
  3. Nici eu nu am citit romanul - acum aud despre acest autor. :)
    Pare a fi o satira.
    Conform functiei - si grosimii pungii (sau obrazului) :) - isi calmeaza fiecare nervii cum poate. Cel mai tare e acela cu capul in zaharnita! :)
    Iti doresc sa ai o saptamana frumoasa, Zina draga!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îți închipui câtamai zaharnița?! :))

      Săptămână frumoasă și ție, dragă Diana!

      Ștergere
  4. Cred că mi-ar place să citesc cartea: m-ar amuza...
    Mi-a plăcut mult fragmentul ales de tine !
    Îți doresc o seară plăcută ! Pupic !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Este amuzantă mai ales prin procedeele stilistice. Subiectul lasă de dorit.

      Zi superbă, dragă prietenă!

      Ștergere
  5. O curioasa insiruire de vesela,ba de faianta,ba de portelan,
    dupa posibilitati,in prezenta "sefului de sala",ca stapan,
    pana la punctul culminant,cand scapa cine poate !Dar sefu'
    tot sef,EL isi mitraliaza odoarele,mii,zeci de mii...
    E simpatic acest "Sfantul Asteapta",oamenii isi descarca
    frustrarile si furia pe obiecte,dupa care,cred,raman calmi! Dragut roman,draga Zina,stiu ca grecii foloseau aceasta "metoda"la petreceri !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Acu e recesiune și la ei, în loc de farfurii, aruncă la petreceri cu petale de flori și... șervețele!

      Ștergere
  6. E un obicei sanatos: dau de lucru la olari.
    Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere

Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !