2018-07-02

CITATE FAVORITE (68)


paris-sena
”Cartea nopților” de Sylvie Germain, roman clasic prin întinderea acțiunii pe o perioadă ce cuprinde viața mai multor generații ale aceleiași familii și modern prin densitatea și imagistica pictorială a scriiturii.
Iată aici o descriere spectaculoasă a Parisului din perioada interbelică, văzut prin ochii unui copil dintr-un cătun îndepărtat de provincie.
”Lui Benoît-Quentin îi plăcu orașul. Mai ales femeile i se părură extraordinare. Îi plăceau mersul lor viu, veșmintele uneori atât de surprinzătoare, tocurile înalte, felul lor de a vorbi cu nasul în vânt, cu un mic accent ascuțit. Și apoi, fluviul era atât de diferit de cel pe care îl știa din ținutul lui. Nu mai avea apele lente, îngreunate de nori și de melancolia câmpiilor întinse străbătute în liniște, ci era un fluviu la fel de grăbit ca mersul femeilor, scânteind de luminile orașului. Puteai tot timpul să treci de pe un mal pe altul. Benoît-Quentin învăță pe dinafară toate numele podurilor care traversau Sena, de la Charenton la Issy-les-Moulineaux, și la fel și numele cheiurilor.
Orașul îl uimea întruna; pentru el era ca o gigantică lanternă magică, proiectând în orice clipă noi imagini – însă erau imagini care aveau corp, greutate și volum, miros și zgomot. … Se plimbară prin gările cu holuri imense în care soseau neîncetat trenuri înspumate de aburi albi venind din toate colțurile Europei, prin marile depozite, prin cimitire mai albe și mai populate decât cătunul lor; se duseră la grădina zoologică, la velodrom, în abatoare și în hale, intrară în stadioane, în patinoare, în muzee, în spitale și chiar în curțile clădirilor. Tatăl său îl duse de mai multe ori pe băiat la hipodrom. Lui îi plăcea să privească acolo caii,… Benoît-Quentin contempla femeile. Totdeauna cu pălării pe cap și bijuterii scânteietoare, femeile acestea aveau, în momentul în care caii treceau prin fața lor, un fel de a-și îndrepta trupurile și de a-și ridica frumoasele lor capete care-l fermecau pe Benoît-Quentin. Ele însele semănau cu niște ciudate animale care păreau a fi în acelși timp insecte, păsări exotice, feline și grifoni. …
Dar mai presus de orice îi plăcură parcurile și grădinile, cu apele lor țâșnitoare, cu statuile pline de vrăbii și bazinele înconjurate de copii care se jucau cu vaporașe. Și cu lungile alei umbrite de castani pe care pașii femeilor ce treceau făceau să scârțâie pietrișul într-un sunet încântător.
Erau atâtea de văzut în grădini, lucruri de mirosit, de gustat, de atins și de auzit, încât nu se mai sătura să se întoarcă acolo, dând târcoale mai ales în jurul chioșcurilor verzi cu acoperișuri ascuțite de unde atârnau ciorchini de baloane de toate culorile, moriști de vânt, coarde de sărit, cercuri mari de lemn, găletușe, lopeți, titireze și jocuri de badmiton. Pe tejghelele lor înguste înflorea un talmeș-balmeș și mai minunat de borcane pline cu bile colorate, zahăr candel, șnururi de lemn-dulce, acadele strânse în buchet, tuburi de sticlă pline cu semințe de anason albe și roz, ciubere cu nuci de cocos și cutii de caramele. Și mai erau și negustorii de castane coapte, de plăcinte, de turtă-dulce și de pateuri, care se învârteau pe lângă teatrele de marionete, pe lângă leagăne și călușei, amestecându-și vocile răgușite, pline de indolență și de ispită, cu acelea ale oamenilor care închiriau trăsurici trase de capre, de măgăruși sau de ponei. Dar cea mai frumoasă voce dintre toate era aceea spartă, care ieșea din mica flașnetă așezată în mijlocul unora dintre caruseluri pentru a ritma hora lentă a copiilor-călăreți.”

În fiecare zi de luni vom păși în noua săptămână cu mintea limpezită și cu sufletul pregătit pentru tot ceea ce vom întâmpina. Nu numai atât, dar ne vom cunoaște mai bine și ne vom împărtăși ceea ce gândim, căci știut este că omul alege din cărți gândurile care se potrivesc cu ale sale.
Înscrie-ți în tabel numele și linkul postării. Scrie un comentariu cât de mic la postarea mea și vizitează-i și pe ceilalți înscriși, cu comentariul de rigoare. De altfel, serialul are sloganul ”Click&Comment Monday” ! Distribuie pe rețele articolele care îți plac!

Serialul ”Citate favorite” a apărut în urma colaborării cu Ella.

17 comentarii:

  1. Nu am citit cartea ! Cred că este o carte deosebit de interesantă - îmi place mult descrierea stărilor trăite de băiat descoperind oraşul cel mare, Paris ! Îmi aduc aminte, fără să vreaun de Zaharia Stancu şi al lui băiat ce descoperea oraşul cel mare, Craiova...
    Interesantă lectură ne-ai propus !
    Îți doresc o săptămână plină de realizări !
    Pupic !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E o impresie înșelătoare. Cartea este dură, cu întorsături teribile de situație, cu întâmplări cel mai adesea groaznice și puțin fantastice. Am ales cel mai luminos fragment. ☺

      Săptămână excelentă, dragă prietenă!

      Ștergere
  2. O minunata vizualizare in cuvinte,a ceea ce vede un copil
    dintr-o zona rurala,in magicul Paris !Rolele acestui film
    se invart incet,pentru a cuprine peisaje cu poduri,parcuri,
    zone de distractie si oameni;este impresionanta descrierea
    femeilor,admirate,in vesminte colorate,bijuterii,palarii,
    adevarate frantuzoaice !
    Multumesc,draga Zina,pentru crampeiul minunat din roman !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Adevărate franțuzoaice din acea vreme, că franțuzoaicele din ziua de azi... unele umblă nevopsite, necoafate și nemachiate și celelalte cu cârpa-n cap! ;)
      Mă bucur că ți-a plăcut fragmentul, dar citește și ce i-am scris prietenei japoneze...

      Ștergere
  3. În fiecare zi de luni vom păși în noua săptămână cu mintea limpezită și cu sufletul pregătit pentru tot ceea ce vom întâmpina... incerc, sper sa reusesc, azi a fost o zi urata in care mi-am luat la revedere de la o doamna adevarata... incerc sa trec peste!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îmi pare rău, dragă Coco. Și asta face parte din existența noastră.

      Ștergere
  4. Femeile! Un tip care, de mic, isi rasucea gatul dupa femei. :)
    Partea cu descrierea chioscurilor imi transmite inclusiv aromele care trebuie sa fi fost. :)
    Am citit ce ai scris prietenei japoneze; chiar ma gandisem ca un titlu ca acesta deschide calea catre... tenebre (mai mult sau mai putin). Noptile ascund multe - mai corect: in bezna noptilor se petrec multe in secret :) - iar noptile intr-un oras precum Parisul... eheheee... :)
    Iti doresc sa ai o saptamana minunata, Zina draga!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)) Toți băieții mici sunt așa!

      Săptămână minunată și ție, dragă Diana!

      Ștergere
  5. Mie mi-a amintit de Dansul privighetorii de primavara ... :)) ma asteptam la tot pasul sa spuna ca marea distractie a parizienilor era sa mearga la morga. :))).
    Citind raspunsul la comentariul Dianei se pare ca exista si un motiv pentru care imi amintea de cartea aceea.

    Ma intreb daca mai rezonez acum cu anumite citate notate pe agende prin alte timpuri... Oare le mai am? Am sa le caut:P.

    Pupici cu drag!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Caută-le! Este foarte interesant să vezi ce anume te atrăgea într-o perioadă îndepărtată. Uneori descoperi că acum ești altă persoană.

      Numai bine, dragă Rux!

      Ștergere
  6. Foarte frumos fragmentul ales din această carte. Ce impresii puternice a lăsat Orașul luminilor în inima acelui băiețel de la țară, obișnuit mai mult cu natura, decât cu civilizația urbană. Mi-a plăcut cum le-a descris el pe frumoasele femei pariziene, care i-au făcut o puternică impresie, față de ceea ce știa de la el de acasă. Poate că fiecare avem asemenea amintiri despre un loc anume, care ne-a impresionat mult în anii copilăriei.
    Numai bine vă doresc și o zi frumoasă! :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ai dreptate! Fiecare purtăm în memorie oameni și locuri care ne-au impresionat puternic în copilărie. Îmi amintesc cum a fost când m-au dus ai mei prima oară la teatru.. Feeric!

      Numai bine, Alex!

      Ștergere
    2. Poate ne povestiți odată această minunată întâmplare!

      Ștergere
  7. Interesante descrieri!
    Constat, acum mai mult de 50 de ani, ca am avut sansa de-a trece lin si previzibil de la sat spre oras: liceul in oraselul Seini, vizite scurte in Satu Mare, vacante lucrate pe santierele din Baia Mare, studentie in Cluj, repartitie in industria tehnico-medicala bucuresteana...
    Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ar fi interesant să îți citim amintirile. Și impresiile de ardelean transplantat în București. :)

      Numai bine!

      Ștergere
    2. Nu stiu daca voi avea vreodata smerenia neceasara; inca ma irita multi contemporani...

      Ștergere

Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !