2015-09-10

Peisaj cu gaste. Paul Gauguin. 1888

Reflexii.

Artă. 

peisaj-cu-gaste-paul-gauguin-1888

Paul Gauguin (1848-1903), pictor francez postimpresionist, revendicat și de simboliști și de expresioniști.

La un an după nașterea lui Paul, la Paris, familia lui s-a mutat în Peru. Abia după cinci ani a revenit în Franța, la Orléans. În tinerețe, Paul Gauguin a călătorit în jurul lumii, ca locotenent pe vasul ”Chili”. În anul 1874, la 25 de ani, el începe să studieze serios pictura la Academia Colarossi, iar în anul 1875 expune primul său tablou, ”Peisaj la Viroflay”.

Timp de câțiva ani, Paul Gauguin este apropiat de artiștii impresioniști și expune picturi la expozițiile acestora. Arta sa este influențată de Camille Pissarro și de Paul Cézanne.

În anul 1883, artistul își părăsește familia și slujba de la bursă și de dedică în exclusivitate picturii. Cunoaște la Pont-Aven pictori din Anglia și din America, lucrează un timp la construirea canalului Panama, apoi revine la Pont-Aven.

Lucrările sale respectă acum regulile sintetismului, caracterizat de motive simplificate, pete de culoare pură, contururi marcate ferm prin linii de culoare închisă, renunțarea la perspectiva tradițională.

În anul 1888 are prima expoziție personală, iar în anul 1891 pleacă în Tahiti. Revine în Franța de două ori, apoi rămâne definitiv în Tahiti.

În anul 1897 creează capodopera sa, ”De unde venim ? Ce suntem ? Încotro ne îndreptăm?”, socotită drept testamentul său artistic și spiritual.

de-unde-venim-ce-suntem-incotro-ne-indreptam-paul-gauguin
De unde venim ? Ce suntem ? Incotro ne indreptam ? de Paul Gauguin, 1897

*

Cu ceva timp în urmă vă prezentam o altă pictură a artistului...



mic-golf-in-fata-portului-pont-aven-de-paul-gauguin-1888
Mic golf in fata portului Pont-Aven. 1888
... la care X comenta:
Daca as fi intalnit in mod intamplator pictura fara explicatiile aferente, nici prin cap nu mi-ar fi trecut ca e vorba de Gauguin.In muzeele din Iran exista doua tablouri de Gauguin. Pe unul l-am admirat la fata locului (Muzeul de Arta Contemporana din Teheran) … si i-am dedicat o postare.Tabloul meu preferat insa e unul mai putin cunoscut, aflat in Cehia, intitulat „Bonjour, Monsieur Gauguin”.
Iată și tabloul preferat al lui X:
bonjour-monsieur-gauguin-1889

Sursa foto 3
Sursa foto 4

*

Această postare este înscrisă în serialul ”Reflexii în oglindă” de la SoriN.
Ai putea să mai vezi:

17 comentarii:

  1. Paul Gaugain este cu siguranta unul dintre colosii de nezdruncinat ai acestei arte doar ca eu nu rezonez cu arta lui, nici macar nu as putea spune de ce...
    poate pentru ca la el culorile au o claritate care pe mine nu ma face sa visez cu ochii deschisi, nu stiu :)
    totusi, la tabloul propus de tine ma incanta primavara :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Tabloul e făcut la vremea când nu își conturase definitiv stilul propriu și era mai aproape de impresioniști. De aceea te atrage! ☺

      Ștergere
  2. Imi plac culorile din tablourile lui.
    Mi-ar placea sa am mai mult timp sa-i studiez mai in detaliu.
    Weekend placut sa ai!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Culori foarte ”categorice”, nu dau loc la speculații! ☺

      Weekend plăcut și ție, Suzana!

      Ștergere
  3. Gauguin a preluat tusele poeticii impresioniste fara a adera în totalitate la acest curent, el a reusit sa depăşeasca estetica impresionista prin cromatism. Superb tabloul ales de tine, Zina draga, nici ca se putea o exemplificare mai reusita! Frumoasele nuante de toamna sunt dublate prin reflexiile apei în care se scalda gâstele.
    Un weekend minunat sa ai!
    (las dn nou linkul spre postarea in care am raspuns lepsei lansate de tine:
    http://vis-si-realitate.blogspot.de/2015/09/leaspa-pe-blog.html)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E bine că a depășit-o, altfel am fi pierdut un mare expresionist! ☺

      Mai încerc o dată să dau de răspunsul acela, mulțumesc pentru link!

      Ștergere
  4. Impresionante tablouri,îmi plac mult culorile!
    Un weekend cât mai plăcut îți doresc,Zina!
    Mulțumesc de vizită!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulți ochi privesc aceleași lucruri, dar le văd atât de diferit... Gauguin vedea lucrurile mult mai viu colorate decât alții.

      Weekend plăcut, Elena...

      Ștergere
  5. Bineinteles ca m-am delectat privind si zambind pictura expusa,deoarece,ca si ''Micul golf...'',este atat de aproape de viziunea impresionista.Apropierea de Pissarro si Edgar Degas ii este de mare ajutor,atat material, cat si spiritual :este in perioada cautarii propriei expresivitati. Studiaza cu multa minutiozitate arta japoneza,lasandu-se,ca si Van Gogh,influientat de gingasia si delicatetea specifica ei.
    Copilaria petrecuta in Peru,la rudele mamei,,natura salbatica,costumele nationale pline de culori pure,i-au ramas mereu in suflet,dorind mereu sa calatoreasca spre tropice,sa transpuna acele culori, din inima sa,pe panza,sau in lut.; doreste exotismul acelor meleaguri,si considera ca ''civilizatia'' este o boala.Gauguin,care doreste sa fie una cu natura pleaca in Tahiti,unde picteaza peste 80 de tablouri.
    Dupa inca doua calatorii in Franta,se stabileste in Oceania,unde creaza fara pauza, cele mai semnificative opere le face aici,urmarind viata reala,trecutul si legendele zonei.
    Ne emotioneaza foarte adanc capodopera sa,in culori clare si linii definite ,''De unde venim ?'',Ce suntem?'',''Incotro ne indreptam?'',desfasurata pe patru metri,ca o pictura murala,considerata un testament spiritual si artistic.
    Viata lui ii inspira lui Somerset Maugham romanul ''Luna si doi bani jumate'',iar admiratia oamenilor filmului ii dedica trei filme !
    Multumesc pentru postare;eu ma inclin in fata picturii de mare splendoare simbolista,NEVERMORE !

    RăspundețiȘtergere
  6. După cum se vede chiar în zilele astea prin Europa, civiizația chiar este o boală, aflată în stadiul terminal...

    RăspundețiȘtergere
  7. Îmi place mult acest artist. Şi, după ce am văzut în copilărie un serial despre viaţa lui, m-am tot gândit de nenumărate ori dacă ideea lui de a se retrage departe de "lumea civilizată", într-un loc uitat de lume, dar un colţ minunat al naturii, nu este cea mai bună, în condiţiile în care lumea din jur se prăbuşeşte datorită propriilor ei reguli, care se întorc asupra-i.
    Numai bine şi zile frumoase, doamna Zina! :-)

    RăspundețiȘtergere
  8. Ideea pare bună, dar unde să te duci azi ca să scapi de ”lumea civilizată”?...

    Duminică plăcută, Alex!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poate.... pe la pinguini, prin Antarctica! Dar nici pe-acolo nu stau oamenii degeaba! :-)

      Ștergere
  9. Nooo...! :) M-ai recunoscut in tablou? Sunt cea din planul apropiat. :)
    Desi habar n-am de pictura imi place la nebunie viata pictorilor (in loc sa traiesc, ma uitam pe gaura cheii sa vad cum traiau pictorii)... Am vazut un film (si) despre viata lui Paul G. si imi amintesc bine scena (scenele) in care lucra la tabloul "De unde venim?..." dar si de frenezia... trairii... A avut curajul sa plece intr-o zona de vis unde viata parea atat de simpla... Era, oare, simpla?! Banuiesc ca nu si pentru bastinasi... Eh! Acum dau in gol in tastatura, gandindu-ma ca mi-ar placea un coltisor linisiti, macar pentru o vreme. :)
    Iti doresc sa ai o saptamna super-buna!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Diana, din cea mai proaspătă experiență pot să declar că, și atunci când ne aflăm într-un colțișor liniștit, tot avem parte de ceva care ne tulbură tihna...

      Ștergere
    2. Nu contest absolut deloc frumusețea primului tablou ales de tine...Dar o viziune atat de senzuală asupra lumii si vieții, un pământ al "extazului, al liniștii și al artei", găsit de Gauguin după îndelungi si epuizante călătorii, în colorata și parfumata insulă Tahiti, aveau...poate...menirea de-a răspunde întrebării "De unde venim? Ce suntem? Încontro ne îndreptăm?"! Cât despre tușa plată, ori pata devenită decorativă, înlocuind tușa divizată proprie postimpresionismului, au fost salutare. Oricât aș fi de atrasă de impresionism (ceva mai puțin recunosc, de când m-am întâlnit cu mulți artiști dragi mie, prin opera lor ”live”, în multele călătorii europene, inclusiv bienala venețiană de anul acesta), Gauguin a devenit el însuși, original și genial datorită a ceea ce a realizat după impresionism, când căldura și lumina tropicelor au luat în stăpânire pânza, emanând o frumusețe, un paradis terestru și o senzualitate a culorii și-a formei greu de exprimat în cuvinte. Rămân imaginile, să ne bucurăm! Tihnă, liniște și multă sănătate!

      Ștergere
    3. E drept, Mirela, dacă rămânea la impresionism, omenirea ar fi pierdut un gen cu totul aparte...

      Sănătate și noroc!

      Ștergere

Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !