Artă.
Pictură.
Portretul „Anthea”, pictat la 1527 de pictorul și gravorul
Parmigianino (Francesco Mazzola din Parma, 1503-1540), este evident un
autoportret transformat al artistului.
Multe dintre lucrările unor pictori au ascuns în ele autoportrete. Când Lillian Schwarz, specialistă în computere, a publicat o lucrare în care demonstra că portretul Monei Lisa era de fapt autoportretul lui Leonardo da Vinci, a fost luată în derâdere. De atunci s-a demonstrat că multe portrete sunt autoportrete transformate ale autorilor lor.
Ca și în cazul Monei Lisa, în cazul Antheei nu se cunoaște
cu siguranță numele modelului, nici numele celui care ar fi comandat pictura.
Nu numai atât, dar figura Antheei, deci a pictorului, se regăsește de mai multe
ori în diferite alte lucrări ale lui Parmigianino.
 |
| Fecioara cu gât lung |
 |
| Pallas-Athena |
*
Ai putea să mai vezi și:
- Vincent van Gogh - autoportrete
- Zinaida Serebriakova - autoportrete
- Claude Monet - autoportret
:) nu stiam!
RăspundețiȘtergereMă bucur că ți-am adus ceva nou, dragă Laura!
ȘtergereZic si eu ca Laura: Nu-l stiam! :)
RăspundețiȘtergereUn bun început de weekend îti doresc!
Deci sunt bune la ceva articolele mele, măcar că vă aduc lucruri noi!
ȘtergereWeekend plăcut, dragă Ella!
Foarte frumoase tablourile. Poate ca sunt cumva autoportrete, dar uneori mi se par dovezi care sprijina ideea de narcisism. Se aleg modele care seamana cumva cu pictorul. Asa cum am vazut si in viata reala perechi, sot - sotie, despre care se putea spune ca sunt frate si sora.
RăspundețiȘtergereOricum nu vazusem picturile, asa ca multumesc frumos pentru noua postare.
Un weekend minunat, draga Zina!
Așa e. În general, suntem tentați să alegem ceea ce ni se aseamănă. Vorba ceea ”Cine se aseamănă, se adună.”!
ȘtergereWeekend minunat și ție, dragă Suzana!
Articolele tale sînt faine de tot și pline de noutăți culturale! Merci Zina.
RăspundețiȘtergereCu drag, Marta! Mă bucur că îți plac! ☺
ȘtergereFrumos articol! Și interesante descoperiri. tât de frumos pictau artiștii de demult, dar în spatele fiecărei capodipere stăteau ore întregi de studii și încercări. Am văzut un documentar despre Leonardo, căruia i-au fost găsite multe schițe cu variante diferite pentru o singură lucrare, până când se hotăra asupra variantei finale. Oameni profunzi, de un talent strălucitor și foarte perfecționiști. Cred că ideea „conevrtirii” autoportretului în portret era o provocare foarte „ispititoare” pentru artiștii de demult. Un fel de a-și imagina acel „ego feminin”... în carne și oase. Mă gândesc și eu.
RăspundețiȘtergereNumai bine și un weekend frumos, doamna Zina! :-)
Perfecțiunea era, într-adevăr, un țel pentru artiștii de demult. Și nu incercau să acopere imperfecțiunea cu tot felul de artificii...
ȘtergereDuminică plăcută, Alex!
Interesanta ipoteza,desi nu adauga sau nu stirbeste cu nimic din valoarea acestui pictor si gravor al Renasterii;este un reprezentant al manierismului,care si-a gasit propriul stil,
RăspundețiȘtergereintelectual,incifrat,preocupat de stilizare,o cromatica luminoasa, ce pare ca depaseste realitatea.Se pare ca Parmegianino se preocupa de alchimie,avand de a face cu mercur si alte otravuri,de la care i s-a tras moartea !(tot la 37 de ani,ca si alti corifei)
https://www.youtube.com/watch?v=W5zW1-pxsCg&t=213,incercati !
Tie,draga Zina,ti-am trimis filmuletul,dorindu-ti o duminica placuta !
Mulțumesc pentru filmuleț, dragă Natalia!
ȘtergereDuminică plăcută!
Chiar nu am stiut ca multe portrete ale pictorilor ar fi de fapt, autoportrete. Poate ca o fi si narcisism, cum spune Suzana, dar eu tot o consider o informație interesantă si iti multumesc pentru toate cele cate ne înveți!
RăspundețiȘtergereCu mare drag, Mihaela!
ȘtergereNumai bine!
Narcisist mascat ;)
RăspundețiȘtergere