2014-09-09

Petrecere la romani - 3 - Cumpatare sau exces ?

Bucătărie literară
vas-de-argint-roman
Petrecere la romani - Copie celebra, din argint si marmura (si scumpa, 250 mii $ !) a unui vas de argint gasit in villa imparatului Adrian, de la Roma
Continui spicuirile dintr-o carte veche, ”Din viața romană”,  publicată la 1904 de Ioan Kalinderu (jurist și istoric, membru al Academiei române în baza unor lucrări științifice despre dreptul și istoria Imperiului roman). Ea cuprinde numeroase pasaje despre organizarea mesei și obiceiurile de petrecere ale romanilor. Pasajele au fost extrase din lucrări ale unor cunoscuți autori romani ca: Pliniu cel Tânăr, Plutarch, Suetoniu, Seneca, Varron, Lampridiu, Lucian, Petroniu.
Sa vedem cu ce anume se servea masa. 
Pe vremea Antoninilor se introdusese obiceiul fetelor de masa numite mantile. Furculite si cutite nu se vedeau pe masa, si nici nu erau de trebuinta, pantru ca toate carnurile se aduceau taiate in bucati marunte. Comesenii aveau linguri si scobitori. Aveau solnite, vase numite salinum. 
Mesele erau decorate cu vase din argint de dimensiuni mari, executate artistic, care, uneori aveau rol de simple podoabe, alteori jucau rol de fructiere sau purtau diverse mancaruri. 
Popoarele de la miazazi sunt in genere foarte cumpatate. Epicureul Horatiu nu are pe masa decat praz, mazare si prajituri, in timp ce cumpatatul Adrian se multumea in calatoriile sale cu branza si lapte. Juvenal insira in lista mesei sale un ied foarte tanar, sparanghel, cosuri de mere, pere de Signia si de Siria. Pliniu cel Tanar, desi avea o situatie sociala mai inalta decat avea Horatiu, era si el un cumpatat in ale mesei. Ne-a povestit in chip umoristic ce bunatati dadea invitatilor sai: 
"Si asa ! fagaduiesti sa vii la masa si nu vii. Esti osandit a-mi plati toate cheltuielile si nu sunt mici. Pregatisem fiecaruia cate o laptuca, cate trei melci, doua oua, o placinta cu mere, miere si zapada (am sa-ti pun la socoteala si zapada, ba mai ales zapada, caci se topeste si n-o mai ai), masline din Betiva, dovleci, cepe si mii de alte lucruri nu mai putin delicate. Ai fi auzit un actor, un lector sau un muzicant, sau chiar - admira darnicia mea - pe catesitrei. Ai preferat sa mananci la nu stiu cine, stridii, purcel, si sa privesti  dansatoare spaniole... Vei gasi la multi altii pompa mai mare, nicaieri insa mai multa veselie, mai multa sinceritate, mai multa libertate. Incearca, si daca nu vei parasi apoi orice alta masa pentru a mea, consimt sa nu mai vii la mine. Fii sanatos !" 
Seneca zice ca mancatorii cei mari din vremea sa nu aveau alt scop decat de a face, prin risipa lor colosala, sa se vorbeasca de ei. Astfel, un oarecare P.Octaviu plati o mie de sesterti pentru un peste de o marime enorma. La o masa data cu 50 de ani inainte de era noastra se servira ugere de scroafa, capatani de mistret, castane, multe feluri de scoici si pasari grase gatite cu frunze de vita. Mancaciosii erau insa rari la Roma.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !