- Si astazi, la orice mare petrecere spaniola, sunt prezente dansatoare gaditane.
Continui spicuirile dintr-o carte veche, ”Din viața romană”, publicată la 1904 de Ioan Kalinderu (jurist și istoric, membru al Academiei române în baza unor lucrări științifice despre dreptul și istoria Imperiului roman). Ea cuprinde numeroase pasaje despre organizarea mesei și obiceiurile de petrecere ale romanilor. Pasajele au fost extrase din lucrări ale unor cunoscuți autori romani ca: Pliniu cel Tânăr, Plutarch, Suetoniu, Seneca, Varron, Lampridiu, Lucian, Petroniu.
O cina cuprindea opt sau noua feluri, in general impartite in trei servicii: intrari sau aperitive (gustus), masa propriu-zisa (caena) si desertul (mensae secundae). La aperitive se serveau cu predilectie raci si scoici. La cina se serveau mancaruri de rezistenta cu sos de mac, apoi pasari - gaini grase, fazani - , ugere de scroafa etc. Desertul se compunea din prajituri si fructe.
Inainte de a incepe o petrecere, comesenii ziceau o scurta rugaciune catre zei si faceau libatiuni. Dupa aceea li se imparteau coroane de flori pe care le tineau tot timpul pe cap. Romanii credeau ca frunzele si florile unor plante aveau puterea de a strica efectul vinului si de a-i feri astfel de betie.
Ca bauturi, la inceputul mesei se servea de obicei mulsum, adica vin amestecat cu miere. Apoi se aduceau vinurile de Alba, de Sorent si Falernul, atat de mult cantate si slavite de Horatiu.
In privinta distractiei la petrecere, era sarcina corurilor de baieti, care cantau poezii, sau a sclavelor dansatoare, dintre care renumitele si frumoasele dansatoare gaditane purtand crotale (castaniete) cu care acompaniau cantecele. Aceste dansatoare gaditane erau imbracate in vesminte lungi facute din stofe foarte subtiri.
Bufonii completau aproape orice petrecere. Pe unii ii plictiseau, altii insa, ca Pliniu cel Batran, erau indulgenti cu ei. Astfel, acesta scrie amicului sau Genitor: " Am primit scrisoarea in care te plangi de plictiseala ce ti-au produs la o masa, de altfel foarte pompoasa, niste bufoni desfranati si nebuni care circulau printre mese. Nu vrei sa petreci niciodata. Eu unul nu tin in serviciul meu, dar ma impac cu aceia care au asemenea oameni. De ce n-am ? Pentru ca daca scapa un cuvant obscen unui desfranat, o indrazneala unor bufoni, nu imi face nici o placere, dar nici nu ma mira. Iti spun gustul meu, dar acesta nu e o regula. Cata lume nu e care priveste ca proaste sau insuportabile multe lucruri care ne plac si care ne incanta ? Cata lume nu pleaca atunci cand intra in sala de mancare un cititor, un muzicant cu lira sau un actor ? Ori daca raman la masa, nu se plictisesc mai putin decat tine cand ii vezi pe acei monstri, cum le zici tu. Sa fim dar indulgenti cu placerile altora, pentru ca si ei sa fie cu ale noastre..."
Ugere de scroafă ? Sos de mac ? Şi eu care ziceam că am auzit multe la viaţa mea dar, cu siguranţă mai am multe de învăţat.
RăspundețiȘtergereDoar știi că omul învață cât trăiește ! ☺
ȘtergereFoarte interesante aceste spicuiri, Zina. Pe lângă felurile noi de mâncare(din punctul nostru de vedere) şi denumirile noi, este absolut remarcabil cât de actuale pot fi şi acum consideraţiile lui Pliniu cel Bătrân.
RăspundețiȘtergereDa, Mihaela, înțelepciunea nu are vârstă, nu ține de perioade și de modă.
ȘtergereMi-a placut ''Sa fim indulgenti cu placerile altora,pentru ca si ei sa fie cu ale noastre''-spusele lui Pliniu cel Batran !
RăspundețiȘtergereStiau oamenii sa manance :putin si bun !
S-a cam pierdut știința lui puțin și bun... Acum e ”cât se poate de mult și nu contează dacă e bun sau nu” !
Ștergere