Bucătărie literară
- Petrecere romana
Continui spicuirile dintr-o carte veche, ”Din viata romana”, publicata la 1904 de Ioan Kalinderu (jurist si istoric, membru al Academiei romane în baza unor lucrari stiintifice despre dreptul si istoria Imperiului roman), cuprinde numeroase pasaje despre organizarea mesei și obiceiurile de petrecere ale romanilor. Pasajele au fost extrase din lucrari ale unor cunoscuti autori romani ca: Pliniu cel Tanar, Plutarch, Suetoniu, Seneca, Varron, Lampridiu, Lucian, Petroniu.
Pentru paza respectarii regulilor ceremonialului de petrecere, se alegea un rex convivi, un rege al mesei. Se aduceau arsice, comesenii le aruncau pe rand si cel care avea o anume combinatie era rege. El conducea conversatia, fixa cate cupe de vin sa bea fiecare, poruncea unuia sa cante, altuia sa declame versuri, organiza loterii.
Situatiunea unui invitat care nu cunostea micile reguli consacrate de ceremonialul de petrecere era tot asa de grea pe atunci ca si acum. Lucian vorbeste astfel despre un filosof invatat, dar lipsit de cunostinta obiceiurilor din lumea bogata:
”Mori de sete si nu te incumeti sa ceri bautura; te temi ca ai sa treci drept omul caruia ii place prea mult vinul. Din cate mancaruri sunt asezate inaintea ta cu simetrie, nu stii pe care sa pui mana mai intai; esti nevoit sa privesti la vecinul tau pe furis, sa faci ca dansul si sa inveti de la dansul ordinea de urmat la masa. Iata momentul cand se bea in sanatate. Stapanul casei cere o cupa mare, ti-o inchina si zice: maestre sau iti da vreun alt titlu. Tu nu stii cum sa raspunzi si, din cauza incurcaturii tale, iti faci reputatia de om rau crescut..."
Regele mesei organiza si loterii cu castiguri scumpe, ori umoristice. Loteriile de masa erau o petrecere favorita a lui Eliogabal. La ospetele acestuia, scrie Lampridiu, se trageau la sorti lozuri scrise pe scoici. Unul castiga zece camile, altul zece muste, altii cate zece libre de aur sau de plumb, zece struti sau zece oua de gaina.
Va urma
*
Va rog sa priviti cum s-a descurcat o frumoasa tanara, care era departe de a fi... un filosof invatat !
Ai putea să citești și:
